M-am ridicat repede si am vazut ca o creanga mai batrana cedase.Patul a inceput sa cada,se mai tinea de o singura legatura.Ma pregateam sa sar.Am sarit dar ceva m-a impidicat.Piciorul meu era incalcit in sfoarile care s-au rupt..
M-am repezit la sfori si am incercat din rasputeri sa le dezleg.Nodul era prea strans,dar am reusit sa le dezleg,insa era prea tarziu.Dintr-o data am simtit ca incep sa cad.ultima sfoara se rupse iar patul cazuse odata cu mine.Pluteam in aer ca o pasare,dar stiam ca voi cadea.
Deodata am simtit o lovitura puternica,am atins solul. Am aterizat pe tibie. Simteam o durere patrunzatoare in piciorul drept.Am inceput sa iurlu de durere.Piciorul era rupt.Nu auzeam nimic inafara de propriul urlet si de plansul cainelui peste care cazuse patul.
M-am ridicat cu greu,nu puteam sa ma las pe picior.Am umblat un metru inspre caine dar am cazut si am dat cu capul intr-o piatra mai mare.Asta imi mai lipsea.Mi-am spart capul,coplesit de durere am dat jos patul de pe caine si m-am tarat pana la rau,privirea mi se intetosa,pana cand nu am mai vazut nimic, apoi am cazut inconstient langa apa cristalina.Simteam cum ceva ma taraste,nu era un om,parca era o fiara,un animal salbatic.
M-am trezit,parca trecuse o viata de cand nu am deschis ochii.Eram intr-o casa din paie,stateam mai derutat ca niciodata.De afara se auzeau voci.Am iesit pe usa fragila si am facut in pas dupa peretii casei,imi era teama.Afara erau mai multi oameni veseli,dar cand am iesit eu s-a instalat o tacere infricosatoare.Unul din ei se intrepata spre mine,dar era dferi.Mi se parea cunoscut.
Stiu ca trec repede peste momente importante dar incerc sa nu fac asta si sa fie cat mai dezvoltat.
App nu Vannesa a luat patul ci cineva din sat,un barbat care nu are importanta.